Diferențe dintre săpun natural și cel comercial

În ultima perioadă am sesizat parcă în rândul clienților o reticență în a mai cumpăra săpun natural, făcut în mod tradițional. Există parcă o teamă cum că acestea nu ar fi la fel de eficiente ca săpunurile comerciale. Acum mai mult ca oricând lumea este mai conștientă de importanța igienizării corespunzătoare, așa că hai să lămurim acest subiect.

Săpunul tradițional are o vechime foarte îndepărtată, nu vreau să ținem acum o oră de istorie, dar se face și acum ca în antichitate, din grăsime pe de o parte și soluție de sodă (leșie) pe de altă parte, iar după o perioadă de maturare săpunul poate fi folosit. Bunicile noastre adunau uleiul rămas de la gătit sau alte resturi de grăsime din gospodărie și fără să facă vreun calcul se apucau de treabă. Poate păstrau rețeta și se străduiau să o respecte la fiecare săpunit.

Săpunul tradițional, cel pe care îl găsim la târguri sau în magazine specializate a evoluat mult de atunci, în sensul că acum se face cu exces de ulei pentru a fi mai hidratant sau se adaugă diverse ingrediente cum ar fi mierea, argila, uleiuri esențiale sau altele mai exotice ca untul de shea sau mango, pudre de shikakai sau amla pentru a-l face mai bun sau doar mai deosebit. Apa poate fi înlocuită cu lapte, diverse ceaiuri sau macerate pentru a beneficia de puterea plantelor. Săpunul se colorează și parfumează în fel și chip, iar oferta este atât de mare încât fiecare dintre voi va găsi cu siguranță săpunul dorit. Dar atentie la alegerea făcută, pentru că și săpunul tradițional sau artizanal cum i se mai spune poate să conțină ingrediente nu neapărat de dorit. Mă refer aici la agenții de colorare sau parfumare sintetici care sunt mult mai ieftini dar pot face săpunul mult mai atrăgător. Iar dacă mediul înconjurător este important pentru voi există producatori care au renunțat la ingrediente sau ambalaje care nu sunt sustenabile pentru a vă satisface cele mai exigente cerințe.

Obținerea săpunului natural

După cum am spus săpunul se obține din grăsimi (vegetale sau animale ) și solutie de sodă, reacție numită saponificare. Nu vreau să vă plictisesc cu detalii tehnice, dar pentru curioși ea arată așa:


Fiecare ulei folosit are un indice de saponificare stabilit și în funcție de acest indice se calculează cantitatea de sodă necesară pentru a saponifica acel ulei, adică pentru a-l transforma în săpun. Dacă calculele sunt corecte produsul finit nu va conține nici măcar o urmă de sodă, doar săpun și glicerină. În ziua de azi există programe care îți calculează necesarul de sodă pentru a limita și mai mult erorile ce pot apărea. Și am ajuns la partea mea preferată: glicerina. Orice săpun natural făcut în mod tradițional conțin glicerină, produs secundar care la săpunurile obținute industrial se îndepărtează și se vinde separat. La târguri eram frecvent întrebată dacă avem săpun cu glicerină și spre surprinderea multora răspunsul era: TOATE conțin glicerină. De ce este acest lucru important? Pentru că glicerina este un emolient natural foarte eficient ce va păstra pielea hidratată și va împiedica uscarea acesteia.

Cum curăță de fapt săpunul hand-made?

Și totuși cum curăță un săpun natural? Moleculele de săpun au un cap hidrofil, adică atras de apă, și o coadă hidrofobă, care tinde să se îmbine cu lipide precum uleiurile și grăsimile. Această coadă hidrofobă se atașează de murdărie formând niște particule de murdărie învelite în săpun. La clătire, capătul hidrofilic al săpunului permite eliminarea particulei de murdărie. E atât de simplu!

Cum se obțin săpunurile comerciale?

După săpunul natural, să analizăm și săpunurile comerciale. Acestea se fac în cantități foarte mari și doar puține dintre ele se fac prin reacția de saponificare. Profitul și deci prețul mic al produsului sunt o cerință obligatorie, să nu vă așteptați deci să conțină ingrediente scumpe sau de calitate, uleiuri prețioase sau alte adaosuri. De regulă se fac din ulei de palmier sau untură de vacă sau porc pentru că este ieftin, coloranți și parfumuri sintetice. Iar glicerina obținută se îndepărtează și se vinde ca un produs de sine stătător.

Săpunurile comerciale (solide sau lichide) care nu se fac prin saponificare sunt de fapt un amestec de detergent, ingrediente care îi conferă tărie în cazul săpunului solid, agenți de spumare, parfum și colorant sintetic. Puteți da o căutare pe google să vă convingeți de efectele „benefice” ale acestora asupra sănătății. Sunt totuși populare pentru că sunt ieftine, sunt frumos colorate, iar posibilitățile de parfumare le depășesc cu mult pe cele naturale.

Aceste săpunuri fiind la bază niște detergenți, au o putere de curățare ridicată, deci nu există nici un dubiu că nu ar fi eficiente în acest sens. Dimpotrivă, sunt excelente pentru a spăla vase sau rufe nu și pielea noastră, care va fi tot mai uscată. Și asta este doar efectul lor vizibil asupra pielii, pentru că am putea vorbi despre efectul lor pe termen lung asupra sănătății noastre sau asupra mediului înconjurător.

Ingredientele unui săpun comercial

Dar hai să vedem ce conține un săpun comercial foarte popular:

  • sodium cocoyl isethionate – surfactant, detergent sintetic
  • stearic acid – agent de întărire
  • sodium tallowate – sarea de sodiu a unturii de vaca, săpun
  • sodium palmitate – sarea de sodiu a uleiului de palmier, săpun
  • lauric acid
  • sodium isethionate – detergent sintetic
  • water – apă
  • sodium stearate – sarea de sodiu a acidului stearic, săpun
  • cocamidopropyl betaine – detergent sintetic, surfactant
  • sodium cocoate  – sarea de sodiu a uleiului de cocos, săpun
  • sodium palmkernelate – sarea de sodiu a uleiului din sâmburi de palmier, săpun
  • sodium chloride  – sare, întărește săpunul
  • trisodium EDTA – reduce duritatea apei, conservant
  • trisodium etidronate – reduce duritatea apei, previne formarea spumei în exces
  • maltol – potențiator de parfum
  • titanium dioxide – albește săpunul
  • fragrance – parfumant sintetic

Alte ingrediente pe care le poți întâlni pe eticheta săpunurilor comerciale ar fi:

  • sodium lauryl sulfate (SLS) – detergent și surfactant.
  • sodium laureth ulfate (SLES) – surfactant, detergent, agent de spumare
  • sodium dodecylbenzenesulfonate – detergent sintetic
  • petroleum și alte derivate din industria petrochimică

Concluzie: Ce săpun să alegem?

Astfel dacă singura ta doleanță este curățarea atunci da, poți alege săpunurile comerciale, vor curăța si cele mai murdare mâini, chiar și pe cele ale unui mecanic auto, dar dacă vrei mai mult de atât, dacă pe lângă niște mâini curate:

  • te preocupă mediul înconjurător și efectele acestor produse asupra lui
  • vrei să susții mici afaceri care produc săpun tradițional, artizanal, pentru că te asigur că săpun la rece nu va fi produs niciodată de o mare companie
  • sănătatea familiei tale este importantă pentru tine

…atunci alege un săpun natural artizanal.

Da, știu, este mai scump decât unul comercial, dar conține ingrediente de calitate, este făcut cu grijă față de natură, ca să îți facă ție un bine.

Nu în ultimul rând, sunt convinsă că orice nelămurire sau curiozitate ai avea față de procesul de producție sau ingrediente, artizanul din spatele acelui produs își va face timp să îți răspundă cu drag.